Despre originea traco-getă a mitului hiperboreenilor de Monica Dascălu Tara hiperboreenilor este adesea pomenită în mitologia greacă. Nimeni nu stie exact unde se află ea, dar se presupune că undeva în nordul extrem, fără doar si poate, dincolo chiar de tinutul dinspre care suflă Boreu, vântul de miazănoapte. Unii istorici consideră că pentru greci Hiperboreea era un fel de paradis îndepărtat, de sălas al Preafericitilor. Acolo era tara viselor, a tuturor prunciilor si a vârstelor de aur. Apollo trăise acolo în tinerete, tot acolo se născuse Leto, mama lui si acolo se întoarce el după fiecare ciclu astral de 19 ani. Se spune că un hiperboreean, pe nume Olen, ar fi întemeiat oracolul din Delfi, iar Pitagora trecea drept reîncarnarea unui hiperborean. Hiperboreanul era considerat a fi un fel de supraom, care trăieste în fericire si întelepciune si este înzestrat cu puteri magice. Poporul fabulos al hiperboreenilor trăia, după cea mai mare parte a scriitorilor greci, într-un tinut situat la nordul Eladei. Se pare că Hesiod îi mentionează pentru prima oară, apoi epigonii lui Homer. Cât despre Herodot, acesta consideră tot ceea ce se povesteste despre Hiperboreeni este o născocire, justificând aceasta prin faptul că Scitii, care locuiau la nord de Grecia nu vorbesc despre ei si nu-i cunosc. În schimb, Herodot povesteste ce spun oamenii din Delos privind Hiperboreenii. Mai târziu, ei sunt mentionati de Pausanias, Pindar, Hellenikos, apoi de Diodor din Sicilia, Pliniu cel Bătrân si Clement din Alexandria. Cât despre etimologia numelui lor, după Antici, Hiperboreenii ar fi cei care locuiesc dincolo de vântul din nord, Boreas, si dincolo de muntii Fipes (Phipees), munti fabulosi din nordul Scitiei, într-o tară caldă. Etimologiile moderne nu par mai exacte. Dar legendele despre Hiperboreeni diferă la templul din Delfi si la cel din Delos. La Delfi, se afirmă că faimosul oracol a fost fondat de hiperboreeni, care l-au asociat cu Apollo, si că acesta călătorea în tara hiperboreenilor într-un car tras de lebede albe. Nimeni nu poate găsi drumul care duce în tara hiperboreenilor, unde nu se poate ajunge nici pe pământ, nici pe mare. Doar eroii si cei pe care zeii îi îndrăgesc pot ajunge acolo. Hiperboreeni, se spune la Delfi, trăiesc o mie de ani, mereu tineri, fericiti si bucurosi, căci nu există la ei boală, oboseală sau bătrânete. Toti cântă si dansează în onoarea lui Apollo, zeul luminii. În plus sunt vegetarieni, sunt oameni pasnici, drepti si prietenosi. Se spune că ei i-au ajutat pe greci să respingă invazia Galilor în 279 î.e.n. Totusi la Delos se spuneau alte lucruri despre Hiperboreeni, care erau, după preotii templului, fericiti, mereu tineri, piosi, drepti, pasnici si dotati cu puteri miraculoase. Ei trimiteau la templul din Delos daruri acoperite cu paie, prin vecinii lor sciti. În acele timpuri antice, aceste daruri soseau la templu aduse de fecioare sfinte însotite de cinci hiperboreeni. De altfel, două din aceste fecioare ar fi fost înmormântate la Delos. Un alt hiperboreean, Abasis, ar fi purtat o săgeată în jurul pământului fără sa mănânce nimic în acest timp. Mitul hiperboreenilor e de aproape înrudit cu mitul vârstei de aur, a câmpiilor Elisee sau a Insulei Preafericitilor. Anticii au căutat să localizeze tara hiperboreenilor în numeroase regiuni mai mult sau mai putin îndepărtate: insula Thule, o altă insulă situată aproape de India, în Irlanda, într-o insulă dincolo de Atlantic, într-o insulă aproape de Arabia, în Marea Mediterană, dincolo de Himalaya etc. Dar dincolo de toate, povestile despre Hiperboreeni nu sunt atât de fantastice si imposibil de admis ***** cred unii istorici. Într-adevăr, de ce nu ar fi posibil să fi existat la nord de Grecia grupuri de oameni religiosi care să semene prin multe trăsături cu acesti fabulosi oameni virtuosi, întelepti, pasnici, vegetarieni si celibatari? Si asta cu atât mai mult cu cât asemenea oameni au existat într-adevăr, asa ***** vom arăta în continuare, ei fiind chiar strămosii nostrii, dacii. De altfel, Iliada atestă existenta unor oameni foarte religiosi la nordul Dunării, în timpul războiului troian. În cântul 8, versurile 6-8 se spune: �Zeus contempla tara tracilor, cavaleri priceputi: pământul Misienilor, experti în lupta corp la corp, cea a Hippimolgilor, tara Gallactofagilor, cea a Abioi-lor, cei mai drepti dintre oameni�. Termenul �Hippimolges� înseamnă �cei care mulg iepele� si �Galactophages� sunt �cei care se hrănesc cu lactate�. Toti acestia sunt traci, desi Strabon afirmă că cele trei popoare mentionate anterior apartin neamului Scitilor. Aceasta este imposibil, pentru că Scitii au venit în Europa în secolul 7 î.e.n, iar războiul troian a avut loc în sec 13 sau 12 î.e.n. Deci aceste trei popoare mentionate erau trace si locuiau la nordul Dunării. Sensul denumirii de Abioi este mai greu de explicat, selectăm câteva posibile variante: �cei fără familie, care trăiau fără femei� sau �nomazi, oameni săraci, fără arc�, sau �oameni linistiti, pasnici�, sau �cei care au viata lungă�. Textul lui Homer sustine ideea că acesti Abioi erau cei mai drepti dintre oameni si numele lor indică faptul că sunt oameni religiosi din moment ce trăiau în celibat (ceea ce pentru lumea greacă era un act eroic). Abioi-i se hrăneau cu lapte, erau vegetarieni si acest ascetism se datorează doctrinelor religioase (de fapt, tehnicilor spirituale) pe care tracii le practicau, după cum arată Posidonios, citat de Strabon. Unii istorici afirmă că marele initiat dac Zalmoxis a fost contemporan cu Pitagora (si chiar că ar fi fost discipolul lui, afirmatie care, spune Vasile Lovinescu, trebuie atribuită incredibilei semetii a grecilor. Vasile Pârvan consideră si el această ipoteză ca fiind naivă si citează diversi istorici care mentionează faptul că de fapt Pitagora a fost un discipol spiritual al tracilor). Oricumar sta lucrurile, este clar că spiritualitatea dacilor nu începe cu Zalmoxis si nici vegetarianismul în cazul lor nu provine de la scoala lui Pitagora, deoarece, repetăm, acesta a trăit în secolul 7 î.e.n. Se presupune de altfel că ceea ce a adus nou Zalmoxis în practicile spirituale ale dacilor a fost folosirea camerelor subterane sau a grotelor pentru asceza spirituală, în scopul atingerii nemurii. Acesti acesti fermi trebuiau să trăiască izolati, departe de zgomotul satelor si de locuitorii lor. Ei trebuiau să trăiască ascunsi, de altfel locuiau destul de mult în grote. Viata misterioasă a adeptilor lui Zalmoxis, care trăiau ascunsi în pesterile lor, nu se căsătoreau, erau vegetarieni si refuzau bunurile lumesti, poate cu sigurantă să fi fost sursa istorică a mitului hiperboreenilor, din moment ce discipolii lui Zalmoxis trăiau în munti unde se aflau pesteri, în Carpati, la nordul Dunării si al Greciei. O vizune mai elaborată asupra mitului hiperporeenilor este prezentată de Vasile Lovinescu în lucrarea sa �Dacia hiperboreeană�, care ne prezintă o abordare initiatică a istoriei, asociată cu o geografie sacră a Planetei noastre. În această viziune, poporul initiat al hiperboreenilor migrează în diferitele cicluri istorice în zone geografice cu o semnificatie sacră aparte. Si, am completa noi, în aceste zone speciale se află în diferitele etape istorice proiectia în planul fizic a Shambalei, centrul spiritual al panetei. Una din etapele acestei migratii a hiperboreenilor a fost în Dacia, iar traditia spirituală dacică este �urmasa� culturii lor. (Insula Serpilor mai era numită si Insula Albă sau Leuce, si templul lui Apollo care a existat aici, ale cărui ruine există si azi, ca si toponimia din zonă atestă această conexiune). Muntele Omu, numit în popor �Osia lumii� sau �Buricul Pământului� este axul central al geografiei sacre a României.

Capitolul 2- Arme de Atac si Aparare Bestia din fiecare om nu poate fi infranta cu vraji, descantece, rugi, slujbe religioase ori alte ritualuri mistice. De altfel, aceste practici salbatice nu produc nici un efect, in nici un domeniu al vietii umane, fapt bine cunoscut de cei care au apelat la ele si s-au fript. Din toate rugile religioase din lume nu se poate face nici macar o felie de paine, dar intoxicatii mistici continua sa se milogeasca, deoarece nu cunosc un adevar fundamental: Dumnezeu nu este sluga la ignoranti si lenesi. Divinitatea ne-a inzestrat organismul cu tot ce avem nevoie pentru a ne rezolva singuri problemele de viata, inclusiv autovindecarea de cele mai groaznice boli. Din nefericire pentru generatiile noastre, intunericul judeo-crestin a franat cunoasterea potentelor fiintei umane mai mult de 15 secole, fapt pentru care mai suferim inca de boli. Daca niste salbatici alienati din urma cu 2000 de ani n-ar fi inventat religia judeo-crestina, astazi n-am fi cunoscut nici o boala si nici o nedreptate, am fi zburat liberi prin Univers, am fi fost oameni adevarati. Cugetati putin la aceste afirmatii, inainte de a continua studiul! Cugetati si adoptati atitudinea corecta fata de agresiunea mistica actuala, adica de respingere neconditionata! Numai astfel, urmasii nostri nu vor cunoaste suferinta si nedreptatile. Cei care ati citit volumele Mantuirea de dupa cumplita ratacire si Zamolxe Arianul sunteti ceva mai pregatiti sa va aparati sanatatea psihica de agresiunea mistico-religioasa. In orice confruntare se folosesc arme mai simple sau mai sofisticate. Fiecare dintre noi are de purtat o confruntare cumplita, confruntarea cu bestia din noi insine, adica cu inamicul patruns in propriul organism. De la bun inceput va atentionez sa nu pactizati cu bestia, sa nu credeti si sa nu afirmati ca face parte din organismul si din personalitatea dumneavoastra. De exemplu, daca suferiti din cauza vreunei boli, sa nu ganditi si sa nu vorbiti in stilul Am gastrita, Sunt bolnav de ciroza etc. ! Trebuie sa ganditi si sa spuneti Ma agreseaza o gastrita, Organismul meu e agresat de ciroza etc. Pe timpul studierii acestei carti, veti descoperi ca recomandarile mele au un solid suport stiintific si va ajuta enorm in infrangerea bolilor-inamici. De asemenea, nu veti gandi si nu veti afirma niciodata Sint fricos, Sint nervos, Mi-e lene, Sint un prost etc. Dimpotriva, cand cineva va va spune asa ceva ori vreun eveniment din viata dumnevoastra ar indica astfel de defecte de personalitate, trebuie sa va spuneti cu toata credeinta ca posedati personalitate pozitiva, curajoasa, calma, harnica, inteligenta etc. Astfel, veti capata incredere in fortele proprii, va veti forma o parere buna despre propria personalitate si veti invinge orice obstacol interpus intre dumneavoastra si obiectivele dorite – sanatatea, succesul, gloria, bogatia si fericirea. Ne-am inteles? Nu pactizati cu inamicul nici in gand, nici in vorbire, nici in fapta! Contraziceti-l si atacati-l mereu, cu armele pe care le veti cunoaste in acest capitol! Daca procedati astfel, fortele bestiei vor scadea mereu iar puterile dumneavoastra se vor multiplica, de la oi zi la alta. Toate cele sase categorii de arme pe care le vom invata in acest capitol depind de creier. In orice confruntare moderna, omul inzestrat cu un creier bine antrenat va invinge, fara exceptie, orice individ musculos, dar slab pregatit psihic. Vi se pare ca exagerez de pe pozitia unui soarece de biblioteca? Aflati amicii mei, ca am practicat sporturi dure (lupte libere, box, schi, inot) si sint bine cladit, insa adevarat putere cu care am invins obstracolele dificile din viataimi sta in creier. Ideal este sa aplicati dictonul latin Mens sana in coirpore sano, dezvoltandu-va un trupa armonios, inzestrat cu un psihic sanatos si foarte puternic. Daca trebuie sa optati, inclinati balanta in favoarea perfectionarii psihicului, eoiarece componenta fizica a organismului il va urma, dezvoltandu-se corespunzator! Cei care acorda atentie mai mare dezvoltaii fortei fizice pot obtine succese limitate, in profesii inferioare (paznic, insotitor sau bodyguard, militar, lupattor, boxer etc. ) Daca insa vreti sa urcati in ierarhiile economice, sociale, stiintifice, artistice, politice ori administrative (guvernanti, diplomati etc.), trebuie sa va dezvoltati capacitatile creierului. In acest volum, veti intalni informatii inedite, imposibil de gasit in vreo lucrare stiintifica deja facuta publica (genetica, neurologie, psihologie, parapsihologie). Va garantez, cu autoritatea mea de fost ofiter de informatii si de psiholog bun, ca sint informatii adevarate, de incredere, care vor fi validate de practica stiinrifica, in urmatorii ani sau in urmatoarele decenii. E vorba mai ales de informatii din asa-zisul paranormal, un domeniu stiintific cam compromis de amestecul unor sarlatani mistici sau laici. Noi vom separa adevarurile sigure, demonstrate stiintific, de speculatiile mistice sau laice, lansate de pseudo-paranormali, fie ei si cu diplome de studii in diverse domenii (psihiatrie, psihologie si parapsihologie, mai ales). In toate cazurile aparent supranaturale ori supraomenesti, eu va voi explica suportul stiintiifc al fenomenelor misterioase, eliminand explicatiile mistice date de diversi indivizi. Cand aflati ca un anumit fenomen are cauze cunoscute, este explicat stiintific si poate fi stapanit de dumneavoastra, va dispare teama mistica indusa de sarlatanii, impostorii si alienatii mintal strecurati in domeniul parapsihologiei. Va place aceasta perspectiva? Desigur, raspunsul este afirmativ, deoarece fiecare om normal prefera sa cunoasca dinainte regulile dupa care se produce un fenomen din organismul sau si efectele produse de acesta. Numai naivii, ignorantii si alienatii mintal sint dispusi sa serveasca drept cobai umani unor practicanti de pseudo-stiinte sau de ritualuri mistice. Acum intelegeti de ce, ori de cate ori am avut ocazia, imi avertizez cititorii sa nu studieze si sa nu practice nici un fel de doctrina sau ritual mistic ori pseudo-paranormal. Deocamdata, in Romania nu functioneaza nici o scoala serioasa de parapsihologie autentica, astfel ca majoritatea persoanelor care isi atribuie astfel de calitati sint fie amatori scoliti superficiali, prin cursuri ale unor bioenergoterapeuti veniti din strainatate (in special din Rusia), fie simpli mistici inchipuiti parapsihologi. Cele sase categorii de arme cu care atacam ori ne aparam de bestia din noi sint urmatoarele: 1. Sugestia si autosugestia 2. Activarea fortelor latente din organism 3. Imageria mentala 4. Dezintegrarea 5. Constentizarea si controlul rationalo-volitiv 6. Scutul bionergetico-informational